Calendar Creștin-Ortodox: Săptămâna Patimilor – Marțea Mare (Denie)
În Marțea Mare din Săptămâna Patimilor, tradiția ortodoxă a rânduit citirea Pildelor celor zece fecioare, un mesaj profund despre pregătirea spirituală și importanța virtuții. Această pildă ilustrează cum cinci fecioare „înțelepte” și cinci „neînțelepte” se pregătesc pentru venirea mirelui, simbolizând întâlnirea cu Hristos, care este descris ca Mirele. Apostolii, la rândul lor, sunt prietenii mirelui, iar Biserica reprezintă Mireasa lui Hristos.
Pilda compară Împărăția cerurilor cu cele zece fecioare care, luând candelele, ies să-l întâmpine pe mire. Conform tradiției evreiești, la nunți, mirele este așteptat în casa miresei, iar după întâlnire, se îndreaptă către casa mirelui unde se organizează petrecerea. Când fecioarele ies să-l întâlnească, ele nu pleacă pe stradă, ci doar părăsesc camera în care se aflau, așteptându-l pe mire.
Mirele întârzie, iar unele fecioare adorm. Când miezul nopții se anunță sosirea mirelui, toate se trezesc pregătite să-l întâmpine. Însă, celor neînțelepte le lipsește untdelemnul din candele, iar acestea cer ajutorul celor înțelepte. Din păcate, acestea refuză să le împărtășească, știind că și candelele lor s-ar putea stinge. Astfel, fecioarele neînțelepte pleacă să cumpere untdelemn. Când se întorc, mirele intră la nuntă împreună cu fecioarele pregătite, iar ușa se închide în urma lor.
Când fecioarele nebune sosesc, găsesc uşa închisă și cer: „Doamne, Doamne, deschide-ne!” Mirele le răspunde: „Adevărat, zic vouă: Nu vă cunosc pe voi”. Părintele Constantin Galeriu interpretează această afirmație ca o referire la identitatea noastră spirituală, sugerează că autenticitatea noastră este de găsit în Hristos. Pilda se încheie cu îndemnul de a fi vigilenți și de a ne ruga, căci nu știm când va veni Fiul Omului.
Prin această pildă, Hristos subliniază valoarea pregătirii pentru judecata de apoi. Părintele Petroniu Tănase afirmă că diavolul ascunde adesea păcatul sub aparența virtuții. De multe ori, formele virtuoase și păcătoase par identice, dar scopurile le delimitează clar; faptele bune trebuie să conducă spre Dumnezeu, în timp ce păcatul duce la moarte. Milostenia devine astfel garantia virtății, iar faptele bune se validează prin dragostea față de aproapele.
În perioada postului, nu ne putem limita doar la abstinență și la îngenuncheri; aceste practici trebuie menținute însoțite de fapte de milostenie. De fapt, simpla virtute nu ne califică drept moștenitori ai Împărăției lui Dumnezeu. Chiar dacă fecioarele nebune s-au abținut de la desfrânare, lipsa faptelor bune le-a excluse de la Hristos. Candelele simbolizează darul fecioriei, iar untdelemnul reprezintă milostenia. Fără milostenie, fecioria nu are valoare.
Mai există o interpretare care spune că candelele aprinse simbolizează faptele bune, care trebuie să ardă până la sfârșitul lumii, adică până la sfârșitul fiecărei persoane sau până la revenirea lui Hristos. Flacăra trebuie alimentată cu untdelemn, care simbolizează credința. Aceasta nu poate fi împrumutată, fiind un dar personal. Sfântul Serafim de Sarov spunea că lampile goale semnifică absența darurilor Duhului Sfânt în inimile lor. Din cauza lipsei de credință, care trebuia să se manifeste prin fapte bune, fecioarele nebune au greșit chiar dacă nu s-au făcut vinovate de rău.
Nu există o pedeapsă mai mare decât a nu fi recunoscut de Hristos. Sfântul Ioan Gură de Aur prezintă somnul drept simbol al morții, iar strigătul „Iată, mirele vine” este echivalentul sunetului trâmbiței arhanghelului, chemându-ne la judecată. În nașterea duhovnicească, întâi murim și apoi ne bucurăm de unirea cu Mirele Hristos. Viața duhovnicească se deosebește de cea lumească, iar intrarea în Împărăția lui Dumnezeu este similară unei nunți. Hristos vine ca Mire la Judecata finală.
Pilda fecioarelor ne îndeamnă la o continuă priveghere: „De aceea și voi fiți gata, că în ceasul în care nu gândiți, Fiul Omului va veni”. (Adrian Cocoșilă)
