Peste 83.000 de firme au dispărut din economia României
În anul 2025, economia românească s-a confruntat cu o criză fără precedent, având ca rezultat dispariția a peste 83.000 de companii la nivel național, conform datelor oficiale recente. Această tendință negativă a continuat și în primele luni ale anului 2026, în special în București, unde radierile au crescut cu mai mult de 50%. Această situație alarmantă se datorează, în principal, incertitudinii fiscale și presiunii administrative crescute asupra mediului de afaceri.
Presiunea birocratică și fiscală
Implementarea sistemelor de e-Factura și e-TVA, împreună cu noile obligații digitale, a complicat semnificativ activitatea antreprenorilor, în special a celor de mici dimensiuni. Multe firme au ales să se închidă, evitând astfel riscurile asociate cu erorile fiscale care pot genera amenzi mari.
Un comportament antreprenorial în schimbare
Un raport realizat de platforma InfoContact subliniază o schimbare majoră în comportamentul antreprenorilor. Interesul pentru radierea firmelor a început să depășească dorința de a înființa afaceri noi, evidențiind o pierdere de încredere în mediul economic actual. În 2025, radierile au crescut cu 16,5% față de anul anterior, iar insolvențele au înregistrat un avans de aproape 10%, ceea ce demonstrează o tendință de retragere din afaceri.
Statistici alarmante în 2026
În primele trei luni ale anului 2026, au fost radiate peste 20.800 de firme, iar în doar două luni, alte peste 11.000 au intrat în proces de dizolvare. Suspendările de activitate au crescut cu aproape 20% din ianuarie, ceea ce subliniază o lipsă acută de predictibilitate fiscală și economică.
Regiuni afectate
Zonele cele mai afectate nu sunt cele slab dezvoltate, ci adevăratele motoare economice ale țării, cum ar fi București, Timiș, Cluj, Ilfov și Iași. Costurile ridicate și presiunea birocratică sunt principalii vectori care determină antreprenorii să închidă afacerile în aceste regiuni. Din păcate, mulți dintre angajatori profitabili aleg să renunțe din cauza stresului administrativ și a riscurilor fiscale asumate.
O „capitulare birocratică”
Conform reprezentanților InfoContact, acest fenomen nu reflectă doar falimentele tradiționale, ci se încadrează mai degrabă într-o „capitulare birocratică”. Antreprenorii nu mai caută doar soluții de dezvoltare, ci metode de ieșire din afaceri cu pierderi minime. Căutările online pentru „radiere SRL” sau „închidere PFA” au crescut exponențial, cu o creștere de peste 200% în ultimele luni.
Consecințe serioase pentru firmele abandonate
Specialiștii atrag atenția asupra consecințelor severe ale abandonării firmelor fără parcurgerea procedurii legale de închidere. Acest lucru poate conduce la înscrierea în cazierul fiscal, afectând astfel capacitatea antreprenorului de a desfășura activități economice în viitor.
Prioritizarea supraviețuirii în fața dezvoltării
În concluzie, despărțirea de 83.000 de firme conturează o schimbare profundă în peisajul antreprenorial din România. Această transformare subliniază nevoia urgentă de stabilitate legislativă și de politici care să sprijine micile afaceri, astfel încât supraviețuirea acestora să devină o prioritate față de dezvoltarea economică.
