Emil Albotă, atac dur la Ilie Bolojan: „Ilie Sărăcie taie din nou. Nu de la Oradea, unde face stadion, ci de la asistența socială”
Fostul deputat de Olt și fost prefect al județului, Emil Albotă, își exprimă nemulțumirea față de deciziile lui Ilie Bolojan, evidențiind severitatea măsurilor de austeritate impuse recent. În contextul în care datoria publică a României a depășit 60% din PIB, Albotă critică politica economică a guvernului și sugerează că aceasta scapă de responsabilitate penalizând cetățenii.
„Ilie Sărăcie taie din nou. Nu de la Oradea, unde face stadion, ci de la asistența socială. Depășirea pragului de 60% din PIB nu este vina cetățenilor, atot tăietorule,” afirmă acesta, subliniind că măsurile adoptate de Bolojan afectează în mod direct persoanele vulnerabile. Emil Albotă avertizează că blocarea creșterilor de cheltuieli pentru salarii și pentru asistența socială, în plină creștere a prețurilor, va eroda puterea de cumpărare a populației.
„Să îngheți salariile și asistența socială într-o perioadă de inflație continuă înseamnă să arunci nota de plată a proastei tale gestionări a deficitului direct pe umerii populației. Nu din veniturile oamenilor se acoperă găurile bugetare!” continuă acesta, făcând apel la guvernanți să își asume responsabilitatea pentru consecințele economice ale alegerilor lor.
În plus, Albotă recomandă Executivului să se concentreze pe îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale, în loc să recurgă la tăieri care afectează veniturile cetățenilor. „În loc să eficientizezi colectarea taxelor, derapezi, iar! Taxezi oamenii prin scăderea puterii de cumpărare fiindcă austeritatea la tine este singura strategie de dezvoltare!” își încheie Emil Albotă mesajul, subliniind faptul că abordarea actuală nu este sustenabilă pentru viitorul economic al României.
Critica lui Albotă este amplificată de declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, care a confirmat că actuala datorie publică face imposibile creșterile de cheltuieli pentru salarii și asistență socială până când datoria nu va reveni sub pragul de 60% din PIB. Aceste măsuri sunt primite cu scepticism de către cetățeni și experți care pun la îndoială eficiența și echitatea politicilor fiscale actuale.
