Florin Barbu, bilanț la final de mandat: „Am luptat pentru fermierii români. Agricultura rămâne pilonul economiei”
Florin Barbu, în calitate de ministru demisionar al Agriculturii, a prezentat un bilanț detaliat al activității sale în fruntea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în cadrul unei conferințe, subliniind măsuri semnificative aplicate pe parcursul a aproape trei ani de mandat. „Sunt împăcat că mi-am făcut datoria față de fermierii români și de procesatorii români. Am luptat foarte mult pentru agricultura din România. Mai mult de atât, sunt convins că agricultura și industria alimentară rămân cea mai importantă ramură a economiei”, a afirmat Barbu, evidențiind importanța sectorului agricol în contextul actual.
Zece decizii-cheie pentru agricultură
Fostul ministru a sintetizat realizările sale prin zece măsuri esențiale, care includ: plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, lansarea programelor „Creditul fermierului” și „Creditul de 5 ori subvenția”, investiții în procesare prin programul INVESTALIM, finanțări pentru depozitare și procesare (DR-22 și DR-23), dezvoltarea sistemelor de irigații (DR-25 și DR-26), sprijinirea zootehniei, deschiderea piețelor externe – inclusiv exporturi către China, absorbția fondurilor europene, susținerea agriculturii în procesul de aderare la OCDE și reprezentarea fermierilor în Consiliul AgriFish.
Bugete și fonduri atrase
Între 2023 și 2025, MADR a gestionat un buget de aproximativ 75 de miliarde de lei, din care peste 22,4 miliarde de lei au fost alocați ca plăți directe către fermieri. De asemenea, s-au atras aproximativ 9,7 miliarde de euro din fonduri europene, iar în primul trimestru al anului 2026, alte 256 de milioane de euro au fost absorbite. Florin Barbu a accentuat impactul pozitiv al măsurilor adoptate, în special plafonarea adaosului comercial, care a dus la scăderea prețurilor și protejarea puterii de cumpărare, conform analizelor Consiliului Concurenței.
Investiții și dezvoltare
Programul INVESTALIM a generat investiții totale de 4,35 miliarde de lei, iar intervențiile din cadrul DR-22 și DR-23 au sprijinit proiecte de aproximativ 900 de milioane de euro. Cu privire la irigații, sunt alocate 500 de milioane de euro pentru sisteme secundare, vizând o suprafață irigabilă de circa 1,6 milioane de hectare. Barbu a subliniat faptul că aceste investiții sunt esențiale pentru creșterea productivității în agricultură.
Creșteri în zootehnie
Datele furnizate de minister arată evoluții considerabile în sectorul zootehnic: producția de carne de porc a crescut cu peste 9% în 2024, iar cea de carne de pasăre a înregistrat o creștere de aproape 9%. Producția de carne de ovine a crescut dramatic, cu peste 60%, ceea ce demonstrează impactul pozitiv al programelor de dezvoltare implementate în acest sector. Au fost, de asemenea, dezvoltate inițiative și programe pentru fermele de reproducție în domeniile porcin și avicol.
Fonduri europene și reforme
Finalizarea programului PNDR 2014–2020 a dus la o rată de absorbție de 97,57%, iar prin Planul Strategic PAC 2023–2027 au fost contractate peste 5.000 de proiecte, iar plățile totale au depășit 6,8 miliarde de euro. De asemenea, Barbu a menționat demersurile necesare pentru flexibilizarea Politicii Agricole Comune, cu scopul de a sprijini fermierii în fața diverselor crize recente.
Sprijin în perioade de criză
În contextul crizelor climatice și economice, s-au oferit despăgubiri de aproape 2 miliarde de lei pentru fermierii afectați de secetă, precum și 58,5 milioane de lei destinate pomicultorilor afectați de îngheț. Această măsură reflectă angajamentul ministerului de a asigura un sprijin substanțial pentru cei mai vulnerabili fermieri în fața provocărilor recente.
Mesaj de final
Florin Barbu a încheiat conferința cu un mesaj de recunoștință, afirmând: „Vreau să vă mulțumesc mult… Dumnezeu să binecuvânteze fermierii români, procesatorii români și agricultura din România.” Bilanțul său marchează astfel finalul unui mandat caracterizat prin investiții, absorbția fondurilor europene și sprijinirea fermierilor români în fața unor provocări complexe de natură economică și geopolitică.
