Legea salarizării 2026: Profesorii iau în calcul boicotarea începerii anului școlar
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) a transmis un mesaj clar și ferm: neînceperea anului școlar 2026-2027 devine o opțiune reală dacă proiectul Legii salarizării nu va corespunde așteptărilor dascălilor. Liderul sindical Simion Hăncescu a subliniat că, în acest moment, profesorii sunt profund nemulțumiți de varianta actuală a legii și că se discută despre amânarea începerii anului școlar ca măsură de protest. „Decizia finală va aparține angajaților din educație, după revenirea în școli, iar nemulțumirile sunt majore”, a declarat Hăncescu. Acesta a precizat că speranța este ca Legea salarizării să nu treacă sau să fie adoptată într-o formă care să reflecte corect locul fiecărui cadru didactic, inclusiv asigurarea unui salariu de început de la nivelul mediei brute pe economie.
Conform calendarului oficial, anul școlar 2026-2027 se va desfășura între 1 septembrie 2026 și 31 august 2027, cu începerea cursurilor programată pentru 7 septembrie 2026. Durata totală a semestrului va fi de 36 de săptămâni de cursuri, iar profesorii așteaptă clarificări rapide în legătură cu sistemul salarial, având în vedere nemulțumirile exprimate.
Amânarea Legii salarizării
La nivel oficial, Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că proiectul Legii salarizării nu este pregătit pentru a fi transmis Parlamentului, deoarece negocierile cu sindicatele din educație și sănătate sunt în desfășurare. Acesta a evidențiat faptul că Executivul își dorește un consens social și politic înainte de a adopta proiectul, estimând că discuțiile vor continua aproximativ două săptămâni. Pîslaru a subliniat că se dorește ajungerea la o formă îmbunătățită a legii, care să răspundă așteptărilor angajaților din cele două domenii afectate.
Nemulțumirile din sistemul educațional
Premierul Ilie Bolojan a admis că în educație există așteptări legitime generate de promisiunile făcute anterior, menționând că pentru a onora angajamentele asumate după greva din 2023 ar fi necesare resurse financiare considerabile. Noua lege se preconizează să aibă un impact bugetar total de 12 miliarde de lei, din care aproximativ 3 miliarde vor fi destinate acoperirii diferențelor salariale pentru a evita scăderi de venituri pentru angajați. Bolojan a recunoscut că este esențial ca profesorii să beneficieze de creșteri salariale semnificative, având în vedere așteptările formate în urma discuțiilor anterioare.
Refuzul sindicatelor de a negocia
Sindicatele din învățământ au decis să nu participe la negocierile cu Ministerul Muncii, argumentând că acestea nu sunt decât simulări de discuție. Ele au propus o grilă salarială proprie, ce include menținerea sporurilor actuale și respectarea angajamentelor asumate de Guvern după greva din 2023. Într-un comunicat oficial, sindicatele au declarat: „Nu putem participa la negocieri care nu au o bază reală. Proiectul în discuție încalcă normele stabilite împreună cu Executivul în perioada de după grevă”.
Modalitatea de calculare a salariilor în noul proiect
Proiectul Legii salarizării prevede un sistem bazat pe coeficienți de salarizare, utilizând o valoare de referință de 4.100 lei, mai mică față de suma inițială de 4.350 lei. Această modificare a stârnit controverse, având în vedere că salariul de bază pentru fiecare funcție va fi determinat prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu această sumă. De exemplu, un lector universitar cu un coeficient de 2,00 ar beneficia de un salariu de bază brut de 8.200 lei, în timp ce un asistent universitar în aceeași situație ar avea un coeficient de 2,02, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la echitatea sistemului propus.
Nemulțumirile persistă în rândul cadrelor didactice, iar sindicatele continuă să solicite revizuirea proiectului pentru a asigura un sistem salarial care să răspundă realităților din educație. Astfel, situația în educație devine din ce în ce mai tensionată, pregătind terenul pentru posibile acțiuni manifestative din partea cadrelor didactice.
