Moțiunea de cenzură împotriva guvernului Ilie Bolojan, un record de semnături
Moțiunea de cenzură depusă împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan se pregătește să devină un moment semnificativ în istoria recentă a politicii românești. Aceasta va fi citită miercuri, 5 mai 2026, și a strâns un număr record de semnături cum nu s-au mai văzut în ultimii 10 ani, atingând cifra impresionantă de 254 de semnături din partea parlamentarilor. Spre comparație, moțiunea de cenzură din 2019 împotriva Vioricăi Dăncilă a adunat 237 de semnături.
Acest demers inițiat de AUR și PSD reprezintă o acțiune fără precedent, provocând o reacție puternică din partea majorității covârșitoare a parlamentarilor, ce denotă o nemulțumire generalizată față de direcția în care guvernul își desfășoară activitatea. Istoricul recent al moțiunilor de cenzură arată că, în ultimul deceniu, guvernele au fost demise de patru ori, cu precedentul record fiind stabilit de Sorin Grindeanu, demis în 2017 cu 222 de semnături.
Moțiunea actuală, intitulată „Stop planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, subliniază criticile dure aduse executivului de către opozanții săi. Pentru a supraviețui acestui vot, guvernul Bolojan are nevoie să conteze pe o majoritate stabilă, dar perspectivele nu sunt optimiste având în vedere numărul semnăturilor strânse.
În data de 5 mai, Parlamentul va dezbate moțiunea, oferind premierului Bolojan o fereastră de 30 de minute pentru a-și prezenta apărarea. Timpii vor fi distribuiți între partide, iar dezbaterile sunt restricționate la o fereastră totală de 55 de minute, ceea ce sugerează o abordare sistematică și concentrată în fața unei audiențe politice critice.
Votează se va efectua în secret, cu un prag de 233 de voturi necesare pentru demiterea cabinetului. În cazul în care moțiunea trece, Ilie Bolojan va rămâne în funcție ca premier interimar, dar nu va avea capacitatea legală de a adopta măsuri decisive, așa cum stipulează Codul Administrativ. Aceasta va deschide calea către consultări formale, conform prevederilor constituționale, în vederea formării unui nou guvern.
În concluzie, această moțiune de cenzură este nu doar un test pentru Ilie Bolojan, ci și un barometru pentru starea democrației în România, evidențiind diviziunile actuale din Parlament și reacțiile directe ale opoziției. Impactul acestei acțiuni se va resimți pe termen lung, atât în sfera politică, cât și în percepția publicului asupra guvernării actuale.
