PNRR, ULTIMA REDUTĂ: ROMÂNIA JOACĂ LA RULETĂ 7,57 MILIARDE DE EURO CU 4.500 DE PROIECTE ÎNCĂ NERECEPȚIONATE
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a generat progrese semnificative în domeniul infrastructurii, dar a suferit pierderi considerabile în urma renegocierilor cu Comisia Europeană. Acum, România se află în faza finală a PNRR, având un buget revizuit de 20,1 miliarde de euro, dintre care aproximativ 7,57 miliarde de euro rămân neutilizate. Între timp, autoritățile chemate să închidă mii de investiții până la termenul-limită din 31 august trebuie să finalizeze reformele legislative și să finalizeze procedurile administrative necesare pentru decontarea banilor europeni.
În contextul celor peste 15.000 de proiecte active la nivel național, 4.500 dintre acestea nu au fost încă recepționate, conform datelor obținute de platforma Monitor PNRR, administrată de USR. Guvernul trebuie să finalizeze reformele care condiționează plățile europene, accentuând miza considerabilă reprezentată de sănătatea financiară a programului.
Până la acest moment, România a reușit să încaseze în jur de 13 miliarde de euro, lasând 7,57 miliarde de euro de încasat. Totuși, procesul de recepție a lucrărilor devine o provocare majoră, deoarece nu este suficient ca lucrările să fie doar fizic terminate. De asemenea, întregul circuit administrativ trebuie parcurs: întocmirea procesului-verbal de recepție, înscrierea în cartea funciară și încărcarea documentației finale în platforma electronică. Numai proiectele recepționate până la 31 august vor beneficia de finanțarea PNRR, iar cele întârziate riscă să piardă sumele de bani alocate.
BUGETUL PNRR S-A REDUS CU 9 MILIARDE DE EURO FAȚĂ DE VARIANTA DIN 2021
De asemenea, România a suferit o restructurare majoră a programului, renegocierile cu Comisia Europeană din iulie 2026 ducând la o reducere semnificativă a împrumuturilor adăugate la buget. Bugetul total a ajuns astfel la 20,1 miliarde de euro, cu 9 miliarde de euro mai puțin decât în forma inițială din 2021. Cele mai mari tăieri s-au realizat în zona împrumuturilor, care au scăzut de la 14,9 miliarde la 6,6 miliarde.
În urma renegocierii, au fost excluse șase obiective din program, incluzând jaloane sau ținte importante, cum ar fi sistemul informatic pentru evaluarea automată a proprietăților și dezvoltarea capacităților de energie fotovoltaică. În acest context, România a depus Cererea de Plată nr. 5, în valoare de 2,84 miliarde de euro, acoperind un număr semnificativ de reforme și investiții esențiale pentru finalizarea programului.
NOUA REGULĂ PENTRU RECEPȚIA PROIECTELOR
Guvernul a implementat o regulă nouă care facilitează recepția parțială excepțională a proiectelor, permițând ca până la 5% din lucrări să fie considerate auxiliare, având un termen de finalizare de maximum 120 de zile. Această măsură vizează limitarea riscului pierderii finanțării din cauza întârziilor tehnice minore. Totuși, intervențiile care afectează siguranța lucrărilor trebuie să fie complet finalizate.
În ultimele zile ale programului PNRR, presiunea se amplifică pe proiecte din domenii esențiale, inclusiv infrastructura feroviară și sanitară, precum spitale și creșe. Sectorul sanitar vizează lucrări concrete ce vor îmbunătăți accesul la servicii medicale esențiale, în vreme ce educația se concentrează pe construcția de creșe și școli, atingând o amploare semnificativă.
CE RĂMÂNE DUPĂ PNRR?
Analiza situației PNRR sugerează un bilanț mixt: în ciuda realizărilor concrete, cum ar fi construcția a 257 de kilometri de autostradă și 220 de kilometri de cale ferată, România a ratat importante oportunități în domeniul energetic, iar capacitatea de implementare a investițiilor pentru sectoare vitale a fost restrictivă. Experiența acumulată ar trebui să conducă la o redefinire a modului în care sunt concepute și gestionate fondurile europene în viitor.
Reprezentanții IMM România subliniază faptul că lecțiile învățate trebuie să fie integrate în viitoarele programe de finanțare pentru a evita eșecuri similare. Restructurarea și eficiența în implementarea fondurilor reprezintă cheia pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă a economiei românești.
